Romanță, dulce romanță

Vasile dixit:

Vroiam sa-ti scriu despre cocalarul fotograf.
Fenomen social de masa, extrem de raspindit in Romania, un fel de sport national.

Oriunde! Oriunde este un aparat foto digital ieftin apare un curent greu de rezistat. Și Smena 8M era ieftin. Și ușor de reparat.

Dar ușor de captat imaginea cu un aparat ușor de obținut și toate astea într–o lume în care este ușor să îți distribui imaginea înseamnă ușor la puterea a treia! Chiar și India geme de Olympusuri (fie–le țărîna ușoară!) din categoria bridge, adică compactă dar cu un capac care mimează cu tupeu prezența unei prisme. Surogat de SLR. Poze pe cîțiva bănuți.

Eu îi admir pe indienii ăștia. Hobby este un cuvînt importat de la englezi. Dar semnificația este oricare atîta vreme cît se integrează, e acceptat. Omul nu se antrenează pentru Turul Franței. El ia banii din pușculiță și face de o ricșă. Și apoi servește domni pentru a–și continua existența. Dacă ajunge să pună și de–o parte pentru o a doua bicicletă ca să facă cu frati–su o companie de transport, atunci e bine. Pentru occidentali el apreciază ciclismul. Și sînt convins că îi va face muci pe păsăreii ăia care își aduc cu transport motorizat bicicletele pentru întîlnirile lunare la margine de București.

La fel și cu fotografia. Țesături ieftine. Poze ieftine. Face de o prezentare. E mai prezentabil decît să trimiți toate modelele prin poștă. E mai ieftin. E mai rapid. Întîmplător este un fotograf profesionist. De toți banii. Iar experiența lui face să bată orice calculatorist cu slujbă de la 9 la 18 de pe partea asta a Globului. Și aparatura lui scumpă. Și tutorialele lui de pe Internet. Și cluburile. Singurul impediment: nu știe limba.

Motto:

“Sfinta treime: Calu’, banu’ si femeia”

Cred că e monoteist prin excelență și fără hocus–pocusul cu trinitatea. Altfel, o găselniță superbă. Al nostru e mai bun că e trei. Îl bate pe al vostru de nu se vede. Cum? Aveți mai mulți de 3? Noi sîntem mai tari pentru că avem unul mai tare decît toți. Care i–a făcut pe toți. Să moară mama!

Fotograful Rrroman are cel mai tare aparat si cel mai tare obiectiv . Daca n-ai nici nu te poti apropia de un grup de pozari . Te apropi timid de grup, cand ajungi in destul de aproape , toti se uita fix la aparatul de legat de lesa. Exact ca la o expozitie canina ,propietatul este evaluat dupa exemplar. Ai un campion in lesa , lumea se apropie de tine , il mingaie ; ai o jigodie ordinara, esti privit cu compasiune, dispret..

Ooo! Romanță, dulce romanță.

Ar fi bine să fie așa! Doar că nu e. Mereu apare ceva mai tare. Mereu trebuie altă cheltuială. Mereu este ceva care lipsește, care să facă pozele bune. Unii pot să facă în cîteva minute un portret sau o schiță a decorului cu un simplu baton (încă un cuvînt inexistent la români) de grafit. Poate să fie ceva care lasă urme. Miez de nucă proaspăt. Gloriosul războinic de care scrii tu este impotent. Are aparatură de X€ și îi mai trebuie cel puțin încă o dată pe atît. Dar descrierea este conformă cu ce am văzut și eu.

Cu o mică corecție. Dinu Caca Lazăr poate să vie mînii cu ultimul telefon de la Apple și toți se vor minuna de abstractele imagini cu cîrnăciori. Dali la 4 ani desenînd și lăsînd amprente pe hîrtie. Pentru CB Olympus Pen i–a adus un mic plus de prestigiu și nu o scădere. E drept, e vorba de o jucărie ridicol de scumpă pentru ceea ce face. Pentru o parte din prețul porcăriei ăleia, fără obiectiv, iau un aparat cu care merg la yahting sau la schi fără grijă. Și nu–mi trebuie și o geantă de papagal: intră in buzunarul pentru mănuși.

Deci ziceam ca incerci sa te apropi de grup, grupul te invita sa vi la el sau te respinge numai dupa evaluarea aparatulul/obiectivului.

Sau a cum te manifești. Eram convins de asta. M–am apropiat de un grup cu un Smena. Nu au fost probleme. Am zis că e din cauză că au zis că sînt hard core. Avantaj: nici nu trebuie să pui film în aparat, dar atenție că pe la a 72a poză încep să se neliniștească. Am loat dSLRul. Puțini megapixeli. Ecrane. Rosături de nu se mai citește marca. Alt grup. Aceiași reacție. Ok. Este uzura aparatului care să dea aura. Doar că nu sînt gata să bag 2.000€ pentru un experiment de cîteva ore. Am luat un aparat compact, mic cît un telefon mobil. Și istoria s–a repetat.

Problema ta este cum interacționezi cu ei. Ca orice interacție de acest fel, este o perioadă de dat din coadă, de mirosit cururile, șamd. Urmează să ți se evalueze toate mișcările. Dacă te uiți, la ce te uiți, cum te așezi, dacă îl apreciezi pe cel cu teleobiectivul cel mai zis luminos sau pe cea cu țîțele cele mai mari. Cît de tare rîde aia. Cît de des rîde. Șamd.

Ajungi la un magazin de munca, esti invatat ca numai setarile pot produce acel rezultat . evident tot datorita unui exemplar campion.

Aici avantajul setărilor manuale. Din același loc, la același moment, poza va ieși la fel cu aceleași setări, chiar dacă primul, cel care dă tonul, are aparatul doar pe automat. Diferența poate să vină puțin, greu vizibil, din obiectiv. În anumite condiții densitatea de pixeli poate influența rezultatul final. Nu și dacă ai posibilitatea să reduci dimensiunea pozei. Și profilul de culoare. La film este prestabilit. La digital este ce vrei tu.

Acuma pt toate acestea ai nevoie de bani. Pentru exemplar campion , pt obiective , pt rucsac , pt trepied , pt filtre , pt cirpe se sters , pt culele, chingi , cadruri , incarcatoare de bateri , pr lumini se studio, pt lumini fresnel, pt …

Și drogații au nevoie de bani. Măcar ei se aleg cu senzația neștirbită. Vezi că poți să renunți la slujba ta de zi cu zi și să stai acasă lucrînd ocazional și minunîndu–te cîtă economie ai făcut fără să–ți iei toate alea.

Nud? Poți să fii seducător și să îți stea în poziție 10 minute o dată pentru o expunere à la Daguerre sau să fii un ratat și să ai nevoie de lumini de studio care să îți facă expunere în 1/1500s că mai mult nu o poți ține.

Evident femeia este pe ultimul loc. Subiectul..este pe ultimul loc. Nici nu conteaza de fapt. Femeia este un subiect personal care nu se imparte cu alti. Se tine acasa, iar in caz ca iese pe afara se imbraca bine.

Pentru că este un obiect ca oricare altul? Poate chiar mai cu defect. Aparatul foto îl pui pe masă și nu face picioare decît dacă îl lași în companie proastă. În suflețelul lui timorat știe că femeia poate să facă pași chiar și fără companie evidentă. Deci trebuie să fie mai restrictiv. O știe și popa. O știe și imamul. O știe și rabi. Și mulți, mulți alții.

Intre timp am constatat ca exista femei care apartin doar unui singur fotograf. Intr-o relatie ar fi de apreciat acest lucru, dar cum apar din ce in ce mai multi fotografi conceptuali, ma tem ca femeile vor fi epuizate ..

Eventual au și o slujbă cu care să se poată întreține, pentru că fotograful are cheltuieli serioase cu aparatura.

Anunțuri
Etichetat

Zi–mi de bine, sau exprimă–te după pofta inimii.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: