Bine că a murit sinistra păpușă

Ultima noapte de dragoste… este un film de–al lui Sergiu Nicolaescu, din alea bune.

Altfel este o imbecilitate, o ciorbă, diaree intelectuală.

Cum să te caci din trăsură aparent fără să te dai jos

Ultima noapte de dragoste… este un film de–al lui Sergiu Nicolaescu, din alea bune.

Am scris de scena inutilă cînd primadonul locotenent, fiu de lustragiu în viața cotidiană, intră în casa de la țară pentru a–și aduna o poșetă cu demachiant și ce lubrifiante i–or mai fi trebuit pentru a se păstra frumoasă pentru ceilalți ofițeri. Uniforma de schimb nu ar fi încăput în pachețelul cu care iese.

Cum să faci film prost pe bani mulți

Ultima noapte de dragoste… este un film de–al lui Sergiu Nicolaescu, din alea bune.

Și este o echipă cum nu se putea mai bună. Exact pe măsura dezideratelor comuniste că oricine este mai răsărit decît pleava trebuie omorît sau reeducat.

Pistruiatul fute!

Ultima noapte de dragoste… este un film de–al lui Sergiu Nicolaescu, din alea bune.

Lucrarea aparține în totalitate micuțului crăcănat: regie, scenariu și rol important. Atît de important rolul că are nevoie să fie al treilea pe distribuție, deși numele se mai află pe afiș. La scenariu este primul, al doilea se ocupă, probabil, de ortografie și
punctuație.

Noul val la noi, noul val la ei

Cahiers du Cinema nu era mare lucru. Era o revistă între altele. La un moment dat, s–a nimerit o anumită redacție. Toți oameni școliți cu viziuni largi. Cam ce insinuează Călinescu George despre Junimiști, dar pe bune.

Și acea redacție avea o problemă: filmul francez. Filmul poate să fie artă, dar deocamdată [atunci] era doar o mașină de propagandă sau distracție [entertainment]. Și putea să fie mai mult. Mult mai mult. Deci au început să apară articolele teoretice despre ce s–ar putea face. Filosofie curată și nu laba pleșiană practicată de facultățile române.

Oana Orlea și dumnezeul patriarhiei române

Mila dumnezeului creștinilor nu are limite. Sau poate chiar dumnezeul însuși nu are limite. În porcie adică. Oana Orlea, nepoata de nevastă a lui Enescu, a fost trimisă la pușcărie la 16 ani. Nefiind legionară, nimeni nu i–a ridicat monument. Și pentru că nu a fost în pușcăriile care trebuie nu pupă să intre la Sfinții Închisorilor. Și totuși, a făcut închisoare. Politic. Ridicol. Pentru împărțit fluturași anti–regim. Ani mai tîrziu, canalii ca Sergiu Nicolaescu vor crea o caca–epopee despre luptătorii regimului și ilegalitatea lor. Elementul de bază ar fi organizarea proletariatului pe baza unor fluturași împrăștiați prin oraș. A! Ce repede uitaseră! În plus, în cretinismul lor, Sergiu Nicolaescu și ceilalți regizori lingători de cururi, au promovat manifestul nu ca declarație, ci ca foaie volantă de mică dimensiuni. Bravos națiune!

Istoria românilor din Dacia Traiană

Istoria românilor din Dacia Traiană vine cu majusculă la români. De ce, cînd nu există o regulă ca în engleză ca etniile să fie cu minsculă și națiunile să fie cu majusculă? Pentru că e vorba de o sfîntă nație, un popor ales. Paradoxal, poporul ales este format din indivizi josnici și meschini. Dar împreună, prin puterea cumulată a grupului în contra bunului simț, ei devin cea mai măreață națiune. Devin niște semizei. În contra cărora este nevoie de o Conspirație. Și nu orice fel de conspirație. O conspirație Globală! Una în care individul nu este incapabil să înțeleagă ce trebuie să facă dacă se angajază în străinătate. Nu. Aceasta este o probă prin care străinii explică românului același lucru ca și colegilor din țara de adopție, dar într–un fel magic în care acesta are nevoie să se califice la locul de muncă. Harry Potter de dinainte ca madam Rowlins să se fi gîndit să scrie. Vezi Pavel Coruț, securist de marcă, căruia i se iartă toate păcatele pentru că a putut să manifeste cum majoritatea «centrelor energetice» din lume sînt în România. Conform cu Pavel Coruț, Nicolae Ceaușescu ar fi vrut să trăiască mereu, de aia își pregătea primul născut să îl succeadă. Și dacă aveți nevoie de probe, acestea se află chiar în fața ochilor voștri! Ceaușescu a trebuit să fie împușcat, altfel ar fi trăit pînă la a doua venire a lui Isus C/Hristos, care se va întîmpla mîine spune popa.

Amintește–ți Mihai Eminescu

Mihai Eminescu a fost un poet și publicist. Poate a fost mai mare. Poate a fost mai mic. Sigur a fost naționalist pînă la extremă. Ceea ce arată că nu era teribil de inteligent. Dar tu ai șansa să mergi mult mai departe, să înțelegi mult mai multe. Pe vremea lui cine îți dădea pileala îți și făcea educația. Azi tu știi că nimic nu e pe gratis. Pe vremea lui nu exista Internet. Că putea să traducă dintr–o carte indiană veche era un gest de exorcizare a creștinismului care îl sufoca și care îi dăduse naționalismul turbat. Prea puțin. Prea tîrziu.

Pozatul

Și o dată am aflat! Evrica! Aia! Mă–sa!

Poseur. Cel care pozează. Asta era!

Sergiu Nicolaescu a vrut să fie Alain Delon. Și a fost. I s–au dat arme de foc, i s–au dat figuranți, i s–au dat actrițe proaste cu ambiții mari. Bravo!

Nichita Stănescu. A vrut să fie poet modern. Versuri albe. O! Rar! Zbatere. Îngeri și demoni. Noduri și semne — 1982. A pozat în poet. Și toți au aplaudat.