Dumnezeul milei

Mă gîndeam cu groază la dumnezeul lui Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu și Mircea cel Bătrîn. Citeam texte românești, nici măcar legionare, și mă îngrozeam la cum a fost societatea sub papucul românesc pentru toți cei care nu intrau în grațiile popii și șefului de post. O adunătură de tîlhari pe granița fluctuantă între mai multe imperii. Fără școli, dar cu pretenții de înțelepciune. Brr. Am frisoane.

Yehuda Amichai se pișă pe Radu Gyr

Cum unii dezbat cine ar învinge dacă Batman s-ar bate cu Superman, EU cred că Yehuda Amichai se pișă pe Radu Gyr. Cică Radu Gyr ar fi fost și altceva decît activist de partid legionar și turnător. Eu nu văd prin opereta șobolanului verde ceva relevant. Rime rudimentare. Abuz de cuvinte ieșite din uz pentru a ajunge la acele rime rudimentare. Metafore subțirele, devenite populiste după ani și ani de clișeu.

Yehuda Amichai are și o ușurință în exprimare pe care nu o găsești la timoratul turmentat Radu Gyr. Poate se trage că a făcut școală pe bune și nu cu diploma tîlhărită. Pentru că legionarii încă nu aveau posibilitatea luării de diplome pe linie de partid, vezi Zoe Petre, și trebuiau să vină cu mai multe ciori înarmate pe care le postau la intrarea în sală. Așa s-au diplomat mulți legionari!

Ion Coja și legionarii

Ion Coja este un tip finuț. Față de George Călinescu, el nu a trebuit să se implice în compendii de literatură. A beșit niște piese socialiste care nu se joacă nicăieri pentru că și-au epuizat actualitatea ideologică. Și acum luptă pentru recunoașterea adevărurilor legionare.

Jaques Brel, belgianul

M–a stresat Brodie cu un videoclip al unui franțuz. Youtube, prietenos și săritor, a sărit cu un Jaques Brel în concert. Tot concertul. Anii 60. Costum. Frezuță. Pantofi făcuți. Dar știi ceva soro? Se mișca. Nu era ca ștoarfa aia de Angela Similea. Nu stătea bătută în scenă, ca un Isus al muzicii ușoare pe crucea trepiedului de microfon, legănîndu–se ca un copil abandonat de mic. Se mișca. Trăia. Erau cîntecele lui. Și nu ale ăluia a cărui spermă o înghițea de 2, 3 ori pe zi, de cîte ori era comandată. Și ce dacă era în costum? Dacă îl făcea mai accesibil pentru a cînta despre pulă și situația individului în societatea modernă, mai contează? Lumea îl știe pentru Ne me quite pas! Și? Poate dintre toate proastele de ambele sexe care îl ascultă între două Justin Bieber, poate se trezește careva să caute și cîntecele protestatare. Omul a fost în exil din Belgia postbelică. Gabriel Liiceanu făcea rezistență pasivă la chiolhanurile de partid. Și papagalii de azi își dau banii de țigări ca să aibă un Liiceanu în bibliotecă. Măcar Coca Cola îți produce cîteva minute de plăcere. Îți oferă satisfacția de a rîgîi primele versuri din Deșteaptă–te române. Cică cofeina aia chiar te ajută în problemele de stomac. Deci nu te cufurești și după aia faci Rromânia Moale. Dar Liiceanu? Liiceanu nu valorează nici cît hîrtia pe care este scris. Radu Gyr? Ca și Valeriu Onania a pus botul cînd i–au spus megalomanului că îți vom da un premiu pentru că ești așa mare. Și țeapă! De ajuns pentru a–i face bun de un Partenon? Cu cine? Cu Mihai Viteazul care a fost mare cît l–au ținut aliații lui străini? De ce nu sînt acei alții pe fresca de la Alba Iulia?

Radu Gyr și a sa nepereche: ridică–te, Gheorghe și fute–l pe Ioa n!

«Tezește–te Ioane și fute–l pe Gheorghe» este poemul nemuritor al muritorului Radu Gyr. Poetul nepereche cu carnet de partid. Poetul legionar nu doar în crez, ca Eminescu, ci și–n jurăminte. Este un poem epocal, în care Ioan devine parte activă în procesul de pasivizare a lui Gheorghe. Este vorba despre iubirea slobozită între frații de cruce, dintre care atîția au fost popi. Din păcate, deși iambii fac clară varianta corectă, Radu Gyr nu a putut decît să își ascundă de cenzură și de o familie cu popi scrierea revoluționară.

Poetul Radu Gyr îi cere lui Ioan, nume generic de român, să se scoale. Și cînd e sculat să se ducă să–l copuleze pe Gheorghe, alt nume generic de român. Intervine aici și o simbolistică mistică, tipică legionarilor care știau ce a scris Căpitanul, dar nu și ce scrie în biblie. Ioan vine de la sf. Ioan Botezătorul. Dar și de la sf. Ioan făcătorul de Armaghedoane, sau sf. Ioan Evanghelistul. Din păcate nu știm de care e vorba. Ghe vine de la sf Gheorghe, aici nu încape dubiu că nu a avut în vedere vre–un sf. Gheorghe de la Cernica sau Sf. Gheorghe din Mureș. Sf. Gheorghe este cam al treilea în comandă, după Căpitan și arhanghelul Mihail, care, din fluturașul simist, i–a dat țiță și paloș Căpitanului.

Ipocrizie pe cîte niveluri?

România este o țară atît de inteligentă încît poate fi recunoscută doar prin resurse brute, cum ar fi aurul sau grîul. Contribuția la inteligența globală se rezumă la asemănări voite și la calitatea ireproșabilă a lemnului de atît de proastă calitate încît poate sta la baza plăcilor de PAL, dar cu liant de import.

România, remarcîndu-se prin inteligența și cultura sa, ambele foarte speciale, are ambiția să fie exportatoare de cereale. Cereale pe care producea cu munca sclavilor obținuți prin război în Ucraina. Ucraina i-a
dat afară și a eliberat sclavii. Iar coloniștii care nu au avut bunul simț să se care foarte repede au fost trimiși departe. Dar nu toți. Greșala Ucrainei, care azi are o minoritate română cu tupeu de neam prost.

Max Goldstein

Max Goldstein este frica oricărui rromân. Este frica legionarilor. Și motivul pentru care toți evreii trebuie să fie omorîți, nu? Întîi de toate este evreu. Apoi el este terorist. El este primul, cronologic, terorist din România. Deportarea etnicilor bulgari din Dobrogea de Nord, teritoriu neromânesc, ca preț pentru eliberarea Dobrogei de Sud de către soldații români nu este un act de terorism. Pogromurile antonesciene, cel care a salvat evreii în atîtea dăți în speranța că sovieticii îi vor da și lui o moșioară în Franța, nici alea nu sînt. Excesele jandarmilor români în zone fără picior de român ca Transnistria sau nordul Transilvaniei, astea sînt acțiuni greu de dovedit. Dar Max Goldstein este o dovadă că evreii conspiră împotriva României. De exemplu, era să îl omoare pe Constantin Argetoianu. Care era un mare iubitor de țară și a devenit prin asta, inamic al comuniștilor. Așa inamic al comuniștilor că, deși pleacă în 44, se reîntoarce să ia medalii. Țeapă! Vezi Valeriu Onania. Apoi Max Goldstein, Saul Osias și Leon Lichtblau pun bombă în Senat! Ooo! Unde erau toți oamenii aceia curați și fără de păcat. Pentru asta încep procesele comuniștilor. Căci, după cum se știe, evreii au vrut să dea foc și parlamentului german în 33 parcă.

Paul Celan este ciudat în context român

Paul Celan este o personalitate greu de înțeles. Adică revine în Bukovina și asistă la intervențiile sovietice. Moldovenii români ajută pe alții să se relocheze în Siberia pentru binele comun. Și el nu este încîntat. Adică cum? În manualul român scrie că erau evreii care făceau asta celorlalți din răzbunare. Dar Paul Celan nu pare să remarce numărul crescut de evrei sovietici. Apoi trupele române și germane vin. Adică germanii. Și românii ca vidanjori. În manualul român aceste trupe sălbatice sînt numite eliberatoare. Și ce fac eliberatorii? Ard sinagogile și trimit oamenii în ghetouri. Oare cînd au venit sovieticii a fost la fel? Sovieticii, ăia cu ură creștinească în contra creștinilor. Au fost multe biserici incendiate la Iași și București? Toți românii au fost scoși în piața publică și încolonați să meargă spre lagăre? Sau se face tradiționala alba-neagra a istoriei române și existența UNORA care au fost deportați în Siberia și arestarea altora trece de arestarea și deportarea TUTUROR care nu au fugit și s-au ascuns. Și, bineînțeles, magia istorică nu ar funcționa dacă nu s-ar omite complet faptele celor deportați. Ura! Așa apar sfinții închisorilor dintr-o mînă de deținuți de drept comun aliniați la o anumită ideologie.

Paul Celan

Într-o discuție cu un oarecare naționalist a răsărit Paul Celan. Interesant. Și ăsta e român?

Născut în Cernăuți. De fapt, Cernăuți este numele românizat al unui oraș multicultural care nu a fost român decît cîțiva ani. Provine dintr-o familie evreiască. Vorbitoare de germană. Știți, evreii ăia răi care refuză să învețe românește în contra cărora au făcut Perlan la gură de la Nicu Iorga pînă la ultimul legionar cu carnet de PMR. De fapt, orașul în care s-a născut fusese invadat cu abia doi ani în urmă de trupele române pentru a realiza ceea ce manualele românești urmau să numească «Marea Unire», primind un teritoriu prin tratate, coercitiv la adresa altora. Azi, în Ucraina.

Corneliu Zelea Codreanu

Cum a apărut Corneliu Zelea Codreanu? Păi Eliza Brauner, româncă din tată în fiică, colectează miraculos sperma de la arhanghelul Mihail și se mai face țara cu un mîntuitor. Aducătorul este Ion Zielinski, care dă Zelea în românizare și Codreanu în traducere. Și ăsta român, căci numai românii numeau copiii Ion, de unde și versurile celui care nu mai murea, Radu Gyr, Ridicăte Ioane, ridicăte Ghe. Corneliu, adică sutașul, primul creștin neevreu. Ca apoi să afle toată legiunea că evreii lau ucis pe Isus, nu că Isus și discipolii lui erau toți evrei și nu polonogermani cum credeau legionarii. Și așa tare era credința în ei că sau ortodoxizat toți și integrați au fost. Mai tîrziu, pe cînd borfașul Corneliu avea să fie matur, un singur bunic evreu era de ajuns să îți cîștige șansa sclaviei întro țară modernă care scosese sclavia în ilegalitate ultima din Europa! Și pentru acel unic bunic evreu erai dator să le dai ăstorlanți tot ce avea ca despăgubiri pentru ce conspirația iudeomasonică tocmai inventată.