De pe urma școlii românești am rămas că dacii erau cei mai coioși dintre traci. Ei se închinau la un fel de Isus care îi făcea să fie bucuroși cînd sînt aruncați în sulițe. Aveau cel mai bun aur și cea mai pură sare de aici și pînă în America, pe orcare parte ai lua-o.
Dacii se întîlnesc cu latinii. Altă nație ariană. Nobili. Dacii se bat cu tot ce au. Dar procesul de latinizare merge ca pe roate cu doar 14% din teritoriu ocupat. Romanii îi cuceresc pe daci ca să îi colonizeze. Dar au o influență pozitivă.
Niște maghiari au o teorie cum că după retragerea aureliană nu a mai rămas nimeni. Dar toată lumea știe că asta e o prostie: cum să nu rămînă nimeni cînd e atîta pămînt?!
Cum știm că a fost continuitate? Glad și Menumorut erau nobili daci. Care vorbeau latina vulgară. Apoi au venit turcii. Și românii au fost scutul Europii. Și creștinătății. Papa ar fi trebuit să își amaneteze ghiulul, dacă nu erau voivozii români. Sute de ani de dependentă otomană au avut ca efect un vocabular restrîns. Mai ales cuvinte urîte. Asta a fost posibil pentru că poporul român și limba română s-au cristalizat în perioada aia în care măgarii de unguri pretind că nu mai era nimeni.
Criticul Foto 
arienii raman buni chiar daca romanii ii cuceresc si le violeaza sistematic femeile, Dacia devine romana (pax?), ungurii erau undeva intre Mongolia actuala si zidul chinezesc. Numitorul comun? arienii, ei e puri dar asta nu le va ajuta, vor pierde toate razboaiele cu brio, nu ca n-ar fi harnici si cu arme mai multe si mai bune, nuuu, ci ca nu-i prea duce capul, n-au fantezie deloc. Bine, nu merita mentionat ca pe cand grecii aveau un fel de parlament, arienii pescuiau scrumbii prin nordul indepartat.
„…Niște maghiari au o teorie cum că după retragerea aureliană nu a mai rămas nimeni. Dar toată lumea știe că asta e o prostie: cum să nu rămînă nimeni cînd e atîta pămînt?!…”
Gresit, niciun maghiar (istoric) nu a afirmat asa ceva.
Cred ca dominatia romana de 150 de ani a fost prea scurta pt o latinizare totala (in Britania 400 de ani n-au fost de ajuns), mai ales ca populatia care a supravietuit celor 2 razboaie de aici era deja decimata. Cand Roma a decis retragerea, cine avea judecata, s-a retras impreuna cu legiunea la sud de Dunare, intr-o o zona cu o siguranta relativa. Probabil ca au mai ramas cativa, sa infrunte vicisitudinile perioadei migratiilor, dar fara sanse reale de izbanda/supravietuire cu pastrarea identitatii etnice de care dispunea.
Valurile popoarelor migratoare ar fi trebuit sa lase macar o urma vaga in limba celor care, teoretic, ar fi supravietuit miraculos. Dar nu, limba româna nu s-a pastrat asa ceva.
Insa s-a pastrat rudenia cu limba albaneza: forma „albanismelor” dovedeste ca aceste 2 neamuri candva traiau unul linga celalalt – dovedea acad. prof. univ. dr. Al. Philippide (de la Univ. din Iasi), cel mai ilustru lingvist produs vreodata de aceasta tara. Dar trecut sub tacere, pe o linie moarta.
Exact. Școala în România se face pe bîrfe. De ce crezi că trebuie să învețe milioane de elevi între ce ani a fost șef de bandă domnitorul X? Pentru că este tot ce au. Latinizarea? O dată cu retragerea aureliană dispar inscripțiile în latină. Complet. Dar se găsesc obiecte de aluminiu 99% folosite la nave spațiale, aluminiul fiind recunoscut pentru proprietățile sale ceramice.
Eu nu i-am găsit pe maghiarii ăia răi. Dar găsesc tîlhării ale jandarmilor români cum trec într-un teritoriu nou. Și bineînțeles faimoasa povestitoare-filoloagă Viorica Enăchiuc care găsește scriere dacică to-ma în Austria de astăzi.
Latinizarea este de la Ion Heliade Rădulescu. Morala: termenii bisericești sînt în limba poporului (slavă) sau greacă. Restul se latinizează. Cu excepția lui brînză care e dacic, vezi Bryndza în polonă sau brynza în ucrainiană.
Ca și dumnezeul patriarhiei, continuitatea dacilor este valabilă atîta vreme cît nu investighezi. Să nu-l ispitești pe domnul dumnezeul tău că se supără și nu se mai arată.
Cum poți stabili una ca asta (cel mai ilustru orice)?
Am formulat gresit: cuvintele de origine albaneza, conform Al. Philippide, se regasesc in lb-a romana intr-o forma care exclude intermediul altor limbi (slave de ex.).
Cea ce inseamna ca stramosii romanilor si al albanezilor de azi candva au avut un contact direct, au fost vecini.
Niciun istoric serios nu afirma ca ilirii (albanezii de azi) ar fi trait altundeva, decat unde traiesc si azi. Deductia logica: stramosii romanilor au trait in Balcani.
(Detalii gasiti pe net, o singura lucrare de doctorat al unei doamne in format pdf. In rest, liniste ca in mormant pe acest subiect. :) )
Treaba asta insa este dovedita/sustinuta si de catre altii: de ex. de celebrele cronici bizantine din primul mileniu (Celebra fraza „Torna, fratre, torna!”, fraza rostita de un luptator valah in Mtii Haemus).
Toponimia veche in Tara Romaneasca (Ungrovlahia) si Moldova nu este de origine romaneasca, etc, etc.
No offence.
(Sincer, nu stiu daca in Romania de azi merita dezbatuta tema cu gaina si oul.
Prezentul conteaza mai mult, cu toate ca nici o istorie corecta, onest asumata nu strica nimanui, indiferent de baricada pe care se afla. Iar prezentul e groaznic.)
Pacat ca ati pus punct acestui blog.
Mi se pare fascinant, mai ales pt faptul ca am aflat informatii, detalii bine ascunse de vazul lumii. Thnx.
Am o problemă cu acel exclud. De la latini și pînă la slavona cultă a lui Chiril și Metodiu TOATE neamurile care au existat pe teritoriul României Mari erau analfabete. Nu se știe cine erau. Avem părerile unora de pe margine. Margine însemnînd de multe ori sute de kilometri pe cînd nu existau motociclete și șosele asfaltate nici cît în 1918.
Sau au fost același trib.
Ce îi face pe unii serioși? Renunță la clasări.
Înțeleg ce vrei să spui. Doar că trebuie să îți fie evidentă și faza că hominizii au apărut în Africa. Potopul dumnezeului lui Noe sau evoluția, albanejii, ca și cetățenii români vin de undeva.
O singură lucrare face întreprinderea destul de riscantă. Asta nu spune nimic despre calitatea lucrării, bineînțeles.
Cronicile, de multe ori nu sînt în original. Iar cei hronicari erau cam la nivelul de inteligență al unui repetent de 14 ani undeva între clasa a 4a și clasa a 6a. Din nou, nu neg. Dar trebuie să se pupe mai multe pentru o concluzie.
Nici nu are cum să fie. Altfel nu era nevoie de invenții ca Drobeta Turnu Severin sau Cluj Napoca. Așa cum satul Haimanale devine Ion Luca Caragiale, probabil și numele pîrîului unde se pișau sătenii era altul.
None taken.
Problema cu găina și oul este nulă. Puiul a fost aproape identic cu părinții și totuși puțin diferit. Acel puțin diferit, cumulat în 100.000 de ani, poate să dea o nouă specie. Deci găina iese din ou. Oul iese din găină. Nu există un primul. Iar afirmația este extrem de masculinistă pentru că reîntărește asocierea femeii cu maternitatea.
Îmi place cum gîndești.
Dar sînt niște probleme.
Istoria este o poveste. În franceza din care vine termenii se suprapun. În română nu pentru că era atît de neverosimilă încît trebuia să se facă o diferențiere semantică față de basme.
1+1=2. Aritmetică corectă.
Istoria NU poate fi corectă. Și nici adevărată. Este o părere. Ca și filosofia. Ca și literatura. De aceea sînt trecute în sfera umanului.
Să luăm o situație dezbătută: schimbarea de regim din 1989. Punctul de vedere al lui Nicu Ceaușescu este foarte diferit de cel al lui Petre Roman. Tatăl meu are alt punct de vedere și alte amintiri decît mine. Fiecare, mai putin Nicu Ceaușescu, putem scrie o cronică. Față de evangheliile noului testament, toți am fost în București în zilele alea și am interacționat cu alți participanți direcți.
Istoria este deja altceva. Istoria este munca unui ALT om. Istoricul. El ia cronica. Și face o poveste.
Onestitatea nu prea are ce face aici. Da. Sînt destule lucrări grosolan executate cu un scop precis. Dar de cele mai multe ori este doar o neînțelegere. Acțiunile din decembrie 1989 ale unuia Ion Iliescu pot să fie estimate într-un fel de un Petre Roman în 1990 și în cu totul alt fel în 2010. Nici una din variante nu poate estima precis intențiile lui Ion Iliescu. Nici măcar Ion Iliescu în 2010 nu poate să mai estimeze prea precis acțiunile proprii. Pentru că mintea umană are niște particularități. Simțurile relative cumulează cu erorile de memorie. Memoria evoluează și se deformează și în urma acținilor ulterioare.
Omul este predispus din evoluția sa dă dea un înțeles unor situații fără sens: nevoia unui agent. Mergi seara într-o casă veche. Ceva trosnește. Este un lemn sau un spirit care bîntuie? Dilema pleacă din nevoia apărută pe cînd nu existau case. Mergi prin savană. Trosnește un lemn. Este un leu sau doar vîntul? Dacă crezi că e vîntul și de fapt este un leu ai pierdut șansa să mai faci pui. Dacă crezi că e leu și e doar vîntul, pierderea de calorii este o investiție spre puii de mai tîrziu.
Omul este predispus să vadă modele, ritmuri. Te uiți la o podea foarte murdară. Dacă te uiți de ajuns de mult poți să îl vezi și pe Isus în praful de pe jos. Dacă muți privirea îți este aproape imposibil să mai remarci pe Isus, dar poți să o vezi pe Maria tot pe acolo pe undeva. Mintea identifică modele pe care le recunoști. Și asta ajută de la recunoașterea membrilor tribului pînă la identificarea mîncării printre frunze.
Istoria nu poate să fie asumată. Poate să fie spusă. Speculată. Eu îmi asum să spăl veceul săptămîna asta. Nu îmi face plăcere. Dar o voi face dacă și ceilalți locatari își asumă cîte o săptămînă de corvoadă. Istoria nu e la fel.
O poveste nu strică nimănui. Dar cînd devine sfîntă începe să facă rău altora.
Prezentul este superb. Voltaire are dreptate în Candide cînd respinge acel cel mai bun din toate lumile. Dar din toate timpurile, o! da! este cel mai bine azi, acum și aici.
Deloc. Amintiri foto nu mai erau de mult. Așa că las articolele aici că sînt deja cu referințe. Și mut noile pe Dumnezeii Legiunii
De fapt, nu sînt deloc ascunse. Sînt la fel de vizible ca celelalte. Dar nu au parte de la fel de multă reclamă. Sînt destule erori pe aici. Unele am înțeles că au fost introduse intenționat în spiritul că doar Allah este perfect. Altfel ideea îmi place și mie: important este să îți ridici problema de ce așa și nu altfel? Restul nu contează.
„Nici nu are cum să fie. Altfel nu era nevoie de invenții ca Drobeta Turnu Severin sau Cluj Napoca. Așa cum satul Haimanale devine Ion Luca Caragiale, probabil și numele pîrîului unde se pișau sătenii era altul.”
:) Mai bun, ca bancul cu Bula… :)