Ecranizări cu toptanul

Interesantă idee: piesele suprarealiste sînt la limita
copyrightului, adică se pot obține pe degeaba. Ar fi și un exercițiu interesant de a pune în scenă o artă burgheză necunoscută în jegul ăsta de țară.

Dar este un jeg de țară pentru oamenii care colcăie. Regizoarele care scapa de exersarea regulată (ha–ha) a mușchilor vaginali sînt cele care vin din clanurile de hartiști cu medalii de labă emerită a poporului. La băieți e mai complicat, dar cam toți merg spre asigurarea nevoilor sexuale, creierul fiind la fel de slab alimentat cu sînge ca la scenografi.

Piese noi. Piese furate. Piese traduse pe nașpa. Sau Caragiale. Unii (vezi De ce bat clopotele Mitică?) cred că ar putea și reinterpreta. Bleah! Cum ar fi un Frederico Garcia Lorca?

Anunțuri

Zi–mi de bine, sau exprimă–te după pofta inimii.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: