Secte și documentare

Întrebarea e aberantă însă. Ce e adevărul? Adevărul tau este precis perfect suprapus cu adevărul altuia? Situația, contextul din care tu evaluezi perspectiva este aceeași și pentru tine și pentru altul?

După ce elucidezi aspectele de mai sus, gîndește–te că astăzi omul este scăldat în informație. Că impresia că le știe pe toate îi dă competențe în toate domeniile. Și că, deși toți plătesc prețul afișat la raft ca imbecilii, toți știu să dramatizeze într–o tentativă oarbă de a negocia.

Eu m–am confruntat prima dată cu aspectul ăsta etic să–i zicem cînd am văzut un documentar de Michael Moore. Tipul era extrem de înclinat într–o parte. Dar făcea totuși documentar. Ceva mai rar astăzi. Astăzi se fac jurnale. Se consemnează personal o ipostază, un snapshot dacă preferi. Faza e că audiența lui este bine marcată de anumite realități. E ca exemplul cu barca și curentul rîului. Dacă el țintește drept curentul o să–l ducă bine în tabăra celorlalți. Dacă țintește într–o parte, o să se facă o medie și omul iese cam pe unde a estimat autorul.

Ceea ce nu face înșelătoria mai mică. În plus, e vorba de subliniat ceva (to make a point) și nu pornit o nouă sectă ca Ron L. Hubbard sau, mai recent, Proiectul Venus sau Mișcarea Zeitgeist. Deci eu consider asta scuzabil, ba chiar acceptabil.

Anunțuri

Zi–mi de bine, sau exprimă–te după pofta inimii.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: