Frate, frate, dar românu’i pe bani!

Românii sînt o nație considerabil de murdară. Dat fiind accesul la săpun, apă caldă și altele, depășesc, cred eu, țări precum India. Dar asta nu e o problemă, pentru că dumnezeu a făcut omul să pută după chipul și asemănarea sa. La cum radiază un popă grăsun într–o zi de august, cred că e garantat să borăști de cîte ori te gîndești la mîncare primele zile în rai. Motiv pentru care duhul sfînt a stabilit că NU este mîncare în rai. Chestie foarte bună. Pentru că așa nu e nici futai în rai. Nici altele. Rămîne la latitudinea popii ce nu mai e în rai.

Asta fiind imaginea feerică, raiul creștin este precis o țară în cel mai negru regim sovietic. Plus imnuri bizantine. Asta ar fi diferența între raiul lui Lenin și raiul patriarhiei.

Faptul că românii sînt murdari, asta nu afectează la mîndrie. Doar niște corecții pe ici, pe colo. Cum ar fi halatul alb. Orice nespălat vinde brînză. Are degetele murdare. Manipulează bani, bagaje, lustruiește pantofi. El tot va băga mîna în zer pînă la cot. Și zerul nu este un bun mediu de cultură. Și marfa este refrigerată. Căci, poate nu știați, dar în fiecare butoi de brînză e un mic frigider. Sau altfel, nu văd cum li se permite să comercializeze jegul lor de telemea și se face atîta caz de un pachet de carne expirată aflat pe rafturile unui supermarket.

Pentru iaurt, țăranii nu se obosesc. Se poate face brînză din iaurt, se pot face deserturi și sosuri. Dar românul nu servește. Poate pentru că e marfă bulgărească. Așa că iaurt trebuie să iei din supermarket. O chestie apoasă. Dacă vrei să faci țațiki trebuie să te duci în grecia unde iaurtul este mai gros ca zmîntîna nespălatului cu halat alb.

Dacă vrei să gătești cu unt, la fel. Poate să fie de la țăran, poate să fie industrial: untul este unt doar pentru români. Și pentru mașina care măsoară grăsimea dintr–un produs. Trebuie să mergi în altă parte dacă vrei ca prăjitura ta să aibă parfum de unt și nu doar grăsime.

Zmîntînă? Doar groasă. Aia subțire e ceva necunoscut. Și la fel și cremele care au nevoie de așa ceva.

Brînză este doar ultimul gunoi. Sau prima etapă de prelucrare. Aia cu apă multă. Aia care curge zer și are sare cît necesarul de sodiu pe o lună. Trebuie păstrată într–un fel anume, altfel se strică. Și ține puțin. Nici o problemă, pentru că precupețul este acolo să îți mai vîndă. Dar, ca rromân, poți să fii liniștit: sînt occidentalii care produc chestii făcute să expire la sfîrșitul garanției. Noi, rromânii, producem chestii durabile. Cum ar fi brînza care se strică într–o săptămînă.

În Italia un șmecher vroia să îmi vîndă brînză învechită 2 ani. Cum să creadă un rromân asemenea gogomănie! Brînza se face azi ca să o duci mîine la piață. Și dacă nu tai mai generos decît ți se comandă, rămîi cu marfa să ți se împută. Chiar și duhorile de cașcaval și brînză de burduf, țin ele în plasticul tradițional în care le ambalau și dacii, dar cîteva luni.

Francezii, fiind niște mincinoși, susțin că comté ar fi o brînză nobilă. 450 de litri de lapte pentru a scoate o roată de brînză de 40 de kilograme. Brînza asta este foarte interesantă pentru istorie pentru că oamenii au trebuit să se adune în comunități, predecesoarele cooperativelor, pentru a aduna jumate de tonă de lapte.

E interesantă povestea brînzii pentru a revela caracterul prost, ignoranța, răutatea și mîndria radiind în jurul românului. Nu am cunoscut români prin plimbările mele în străinătate care să nu fie foarte senini cînd anunță că nu e nici o diferență: și noi avem cașcaval. Doar că brînza nobilă se face doar dintr–o anumită regiune, doar din anumite rase de animale, care respectă un program destul de riguros la pășunat. Iar rețeta de preparare este strică și poate include numere de serie asociate cu ferma, șamd.

Comté este în final clasată de un juriu. E vorba de o marcă și de un standard. Culoare. Textură. Miros. Gust. Așa ai calitate superioară și calitate inferioară. Roțile care nu fac nota de trecere sînt duse la fabrica de bînză topită.

Standardul cașcavalului este că iese cum iese și dacă nu se vede caca de șobolan înseamnă că e bine făcut. Dar și noi avem cașcavalul. Se face cu orice fel de lapte, în orice condiții. Este vîndut drept proaspăt. Și atît.

Din zerul ăla pe care țăranii îl varsă după tradiția milenară la canalizare se pot face infecții destul de nasoale. Dar pentru asta există anticorpii!

Din zer se mai face și urda. Sérac în franceză, dupa unul din numele formei în care se prelucrează urda, devine urdă în română. Și de doar atît este nevoie pentru a deveni o brînză tradițional română. Dacă varianta elvețiană este caracterizată de brînza săracului, nu e cazul pentru nobila urdă. Tot din pagina pentru urdă aflăm că brînzarul este de părere că trebuie 10–12 litri de lapte pentru un litru de urdă. Și nu de zer. Pentru că telemeaua făcută din aceiași 10–12 litri nu se pune la socoteală.

Fiind tradițională, urda se folosește la mîncăruri tradiționale. Cum ar fi clătitele. Invenție românească din vremuri imemorabile.

Ce e foarte interesant este că urda, la mintea rromânului, este cumva diferită de toate celelalte brînze de zer obținute prin aceiași procedură și produse în toată europa, deși este brocciu al corsicanilor care e altfel prin adăugarea de lapte ca să se obțină o pastă mai grasă.

Partea proastă este că lumea e plină de oameni răi. Și pagina în engleză pentru Urdă vine cu citate pentru a bloca imbecilii de români. Astfel cu același nume se face și în Macedonia și în Ungaria. Față de sistemul franco–elvețian, produsul inferior produs în Europa estică se face din orice poate să pice pe mîna artizanului: zer de la lapte de oaie, vacă, capră. Dacă ar fi fost și alte animale ar fi fost și acelea. Dar, după cum îmi povestea o cunoștință, cînd bunica a emigrat în România cu un secol în urmă cu o pereche de bivolițe românii făceau cruce că vacă neagră înseamnă că are pe diavolul. De, atîta lumină poate produce lumînarea unui absolvent de teologie. Oricum, nici o referință care ar deranja tîmpenia unui naționalist român pe pagina în limba română.

Și nu mai intru în descrierea tehnicii naturale milenare de sacrificare a porcului pentru sfîntul Ignat cu butelia de gaz sau benzină. Cred că elementele care dau culoarea și mirosul specific benzinei pentru a putea fi identificată fără să mai aprinzi un chibrit sînt tot o conspirație iudeo–masonică de a împuți mîncarea tradițională turcă practicată în România Mare încă de dinainte de aciuarea dacilor.

Anunțuri

8 gânduri despre „Frate, frate, dar românu’i pe bani!

  1. Brodie spune:

    Next is wine.

    Trebuie!

    De fapt, felemeaua este feta (nu aia din cutiile rosii) copiata.

    „Nu am cunoscut români prin plimbările mele în străinătate care să nu fie foarte senini cînd anunță că nu e nici o diferență: și noi avem cașcaval.”

    Cunosc eu, o tipa. Daca vrei va fac cunostinta, ai ce sa inveti de la ea in domeniu.

  2. Criticul Foto spune:

    Mda, de acord că poate să fie foarte drăguț un vin de casă, dar de cele mai multe ori e tulbure. Ca și berea: pileală populară. ‘Eftin și bun. Nimic nobil.

    Vrei să spui că este foarte jenată cînd vine cu argumentul trăznet: și noi avem cașcaval? De ce o mai face? Adică una este să te întrebe dacă în România există și brînză galbenă, alta este să te dai rotund cînd se vorbește de brînză nobilă.

  3. Brodie spune:

    Ce-mi plac presupunerile tale! Aș fi putut să spun că-i franțuzoaică cu părinți belgieni care a trăit două luni în România si s-a mutat in Elvetia. Sau orice altceva și mintea ta ar fi sarit în altă direcție. Sau exista varianta să ai puțină încredere în ce am mâncat cand am scris mai sus.

    Nu îți va argumenta că și românii au cașcaval și cu siguranță nu o să spună noi referindu-se la România.

    Vinul de casă, „drinking wine” cum spun niște amici (nu românia). Adică se bea de pileală și cam atât. Dar și acolo există diferențe, nu doar de varietate.

    • Criticul Foto spune:

      “drinking wine” este orice de la must la oțet. Poate mai puțin la oțet din cauza acidității. Ești sigur că au idee despre ce vorbesc?

    • Brodie spune:

      Se referă la orice vin fără pretenții și la vinul fără etichetă.

      Oricum, engleza nu este punctul lor forte. S-ar putea sa traduca din franceza.

      Sau nu am eu idee despre ce vorbesc ei.

    • Criticul Foto spune:

      Asta ziceam de euro–rebuturi. Termenul e vin de masă. Destul de comun. Se găsește și pe unele etichete. Se poate forța și un vin pentru consum curent. Că nu o să pui vin de 25 de ani la mici.

    • Criticul Foto spune:

      Eu. E interesantă povestea brînzii pentru a revela caracterul prost, ignoranța, răutatea și mîndria radiind în jurul românului. Nu am cunoscut români prin plimbările mele în străinătate care să nu fie foarte senini cînd anunță că nu e nici o diferență: și noi avem cașcaval.

      Brodie. Cunosc eu, o tipa. Daca vrei va fac cunostinta, ai ce sa inveti de la ea in domeniu.

      Eu. Vrei să spui că este foarte jenată cînd vine cu argumentul trăznet: și noi avem cașcaval? De ce o mai face? Adică una este să te întrebe dacă în România există și brînză galbenă, alta este să te dai rotund cînd se vorbește de brînză nobilă.

      Brodie. Ce-mi plac presupunerile tale! Aș fi putut să spun că-i franțuzoaică cu părinți belgieni care a trăit două luni în România si s-a mutat in Elvetia. Sau orice altceva și mintea ta ar fi sarit în altă direcție. Sau exista varianta să ai puțină încredere în ce am mâncat cand am scris mai sus.

      Eu. ?

    • Brodie spune:

      „Vrei să spui că este foarte jenată cînd vine cu argumentul trăznet: și noi avem cașcaval”

      La asta m-am referit. Daca nu ai cunoscut-o, de unde tragi concluzia ca vine cu acest argument?

Zi–mi de bine, sau exprimă–te după pofta inimii.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: