Am scris. Am scris și de Onișor. Înainte să fi aflat un Ufo sau alți prostovani că Onișor nu ar fi talentat din cauză că a trișat la unicul, inegalabilul, deja inexistentul premiu AAFR. Dar mi–au ieșit vorbe în tîrg că aș fi cu Onișor pentru că imbecilii care nu pot citi un articol cap–coadă au văzut ei că l–aș plezni pe Ufo. Mă rog, prostimea a tras concluzia că e din cauză că s–a luat de Onișor, nu că ar fi o japiță ipocrită. Mă rog, japiță ipocrită, la prostălăii ăia înseamnă adevăr dacă îl displac și atac la persoană dacă îl plac.
Ca să fie și mai hilar, problema Onișor a apărut cînd omul a început să tulbure apele seminariilor foto. Adică Bumbuț poate, doar e talentat. Bășinile din intestinul său dilatat sînt de–a dreptul inspirație pentru unii. E! Dar să vezi drăcie! Onișor ar fi ceva de rău dacă face seminarii foto. Omul măcar e școlit cît de cît, nu ca Simion Buia. Și e și prezentabil față de Buia, din a cărui figură este evident că împreunatul verișorilor primari este o tradiție de generații.
Dar fericiți cei săraci cu mintea…