Nu!

Atenție cînd vă băgați la ceva. Dacă munciți ar fi frumos să fiți și plătiți. Ceea ce nu e cazul cu Stencil from the block.

Îi scrisesem lui RD că cerșitul nu este dezonorant. Furtul și înșelătoria ar trebui să fie.

Primul semnal de alarmă: tema.

CUM ITI AMINTESTI SAU IMAGINEZI COMUNISMUL DUPA 22 DE ANI DE LA SFARSITUL LUI?

Interesant. Dar cam generic. Ce ar trebui să faci? Să creezi un design. Să îl produci cum au ei nevoie. Să tipărești formularul de înscriere. De două ori. Și să îl depui.

Dar ce e formularul de înscriere? 6 pagini prin care autorul dă totul și se obligă cu ce poate. Pentru ce? Pentru 100$ după Radu Drăgan. Poate e vorba de o licitație. Cînd am trecut eu deja siteul plusase la 10 lucrări a cîte 100 de Euro de data asta.

Prima țeapă: formularul de înscriere nu este formular este un contract din cele mai stricte.

A doua țeapă: limba. Se folosește limba engleză. Eu, pentru un model release car engleză, franceză, germană, română și dacă în țara respectivă se folosește altă limbă ar trebui și acea limbă. Aici e doar engleză. O foarte bună păcăleală pentru că ajută să dea un aer solemn de „lucrez cu vestul”.

A treia țeapă: banii or fi scriși pe site. În contract nema. Ei nu au nici o obligație.

A patra țeapă: obligațiile pe care și le asumă pe site sub forma de PR „beneficii” nu apar în contractul semnat. Oricum nu vor exista acele beneficii cum nu sînt detaliate în nici un fel. De ex. sporirea reputației. Cum? Sau păstrearea lucrărilor în condiții optime. Optime cum?

Singurul beneficiu de care puteți fi siguri este:

Adaugarea lucrarilor in arhiva noastra, care va fi deschisa scolilor, agentiilor de publicitate, designerilor de interior si colectionarilor

Școlilor nu. Dar agențiilor și colecționarilor da! Doar este proprietatea lor.

Dar hai să vedem contractul propus spre semnare în dublu exemplar.

Prima pagină e cușăr. Cum dăm de tine și cum descri opera. A doua adresa lor și completări despre autor. Toate paginile conțin mențiunea că fiecare (!) pagină trebuie semnată și că este nevoie de două contracte în original.

A treia intră în detalii. Trebuie o descriere cît mai detaliată. Cică pentru selecție. Nu pentru a–și putea pune în valoare mai bine achiziția plătită cu o alba neagra.

Prima mențiune importantă. Dacă voi trebuie să plătiți pentru toate ei nu au nici o obligație de a vă returna lucrările. Mda. Am mai văzut asta. De fapt, o bună parte din cei care se așteaptă să primească aplicații cu sacul poștal anunță că nu se vor ocupa să păstreze lucrările. Doar că sînt unii care, pentru un plic timbrat, autoadresat se obligă să pună un intern să trimită înapoi lucrările. Și toți cu care am colaborat vor returna lucrările dacă vii să ți le ridici personal. Cu gunoaiele astea NU. De ce nu? Pentru că tot ce le trimiți devine proprietatea lor. Gratis. Pentru promisiunea de a te băga în marea tombolă. Și ai semnat fiecare pagină. În dublu exemplar.

Apoi încep acordurile.

Ei au dreptul să reproducă ORICUM și oricînd. Aceasta este doar o întărire a celor de mai sus. Practic devin nu numai stăpînii materialelor trimise pe care le pot vinde în profit pe piețele de profil, dar devin și stăpînii materialelor.

Mai mult, artistul are obligația de a se face disponibil pentru promovarea expoziției în termeni aleși de organizator. Nu contează că ai bursă în Veneția sau că ai expoziție proprie în Oslo. Ei au un termen și te anunță. Pentru a fi clară relația de subordonare totală se folosește termenul măgăresc „reasonable prior notice”. Nu se specifică o dată și nici o perioadă. Acel rezonabil poate însemna că nu vor trimite un email azi la 10 seara pentru mîine la 6 dimineața. Atît.

Apoi materialele lăsate se vor vinde pe orice cale vor reuși organizatorii fără ca autorul să fie informat despre modalitate, sumă, sau cumpărător.

Pagina 4 este cea în care pierdeți orice drept. Se transferă gratis, fără obligația de a plăti nici banii de tombolă, TOTUL.

Urmează paragrafele care să consolideze asta. În caz că ați folosit anterior designul sau că l–oți fi vîndut riscați să le datorați bani acestor șmecheri. Pentru că ei vor fi proprietarii.

Ultimul paragraf atrage deja atenția că nu numai că ați dat toate drepturile, dar lucrarea este foarte probabil să fie modificată.

Pagina 5 reîntărește toate drepturile preluate de șmecheri. Și introduce un paragraf de praf în ochi. Dacă aveți vreo limitare de cum vreți să fie prezentată sau folosită lucrarea, să faceți bine să vă justificați în detaliu. Valoarea paragrafului este nulă. Din partea lor vor ține seama. Nu înseamnă că vor da și curs dorințelor creatorului.

Singura rază de lumină apare în primul paragraf la pagina 6: dacă lucrarea este distrusă creatorul poate refuza să restaureze pe cheltuiala sa proprietatea Stencil from the block.

Următorul paragraf vă face vinovați de orice daune. Dacă lucrarea voastră originală se dovedește a fi asemănătoare cu a cuiva care să dea pe Lestat și acoliții în gît, pardon, în judecată, atunci voi veți plăti toate oalele sparte.

Pe de altă parte, dacă veți avea tupeul și nerușinarea să faceți o lucrare derivată din sau asemănătoare cu designul dat gratis lui Lestat sînteți pasibili de încălcarea drepturilor de autor.

Ultimul paragraf este, din nou, un pumn de praf în ochii cititorului prin care s–ar insinua că lucrarea este folosită doar pentru a promova o expoziție deocamdată inexistentă, fără locație și dată stabilită.

Dar cui îi dați munca voastră actuală cît și viitoare. Viitoare pentru că, vezi mai sus, dacă vei crea ceva înrudit cu designul dat gratis Stencil from the block le vei încălca drepturile obținute legal. Unei curve ordinare: Lestat Monroe. Caca artist. Remarcat prin a fi șoferul și amanta în lipsă de altceva mai bun a lui Perry Zizzi (puță în franceză, altă ortografie, aceiași idee) soțul întîmplător al Briannei Caradja. Arta lui se rezumă la sex în parcare și o serie de vaci de plastic care au populat Bucureștiul.

Dacă nu aveți de gînd să mai lucrați în domeniu puteți să vă faceți milă cu zîna asta căreia i–a scăzut cota în cluburile bucureștene. Altfel ar fi să vă țineți departe.

Iar banii? Banii, dacă există, o să fie dați cui trebuie.

Anunțuri
Etichetat ,

2 gânduri despre „Nu!

  1. Dragan Radu spune:

    Am rectificat am adăugat un nu participiali în fata.

  2. […] îi privește doar pe semnatari. Anumite contracte nu se semnează pur și simplu. Că ai 16 ani și te vrajesc e scuzabil. Că are 3 copii acasă, pe […]

Zi–mi de bine, sau exprimă–te după pofta inimii.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: