Mare concurs Bad or Good: ajutați-i să facă și ei o pîine

Mă uit pe site-urile editorilor BOG (…) şi observ că lipsesc descrierile proiectelor postate, chiar şi legendele pozelor, explicaţiile.

Pentru că ei nu au un scop, ei nu au un plan, ei nu au o viziune. Acum, dacă ar trece dincolo de CVurile imbecile pe care și le pun mai toți, și asta în continuare nu înseamnă că au ajuns să aibă acel statement pe care îl au fotografii de marcă. Mă conving cu fiecare zi că sînt iremediabili: le place prea mult mocirla în care sînt.

Mă gîndeam la acel:

Why serve in Heaven when you can reign in Hell?

Cred că e motto-ul României. Și măcar de nu ar fi ieșit din leprozerie decît cei care erau deciși să se trateze. Dar după Andrei Pandele vin alții cu aceleași scopuri și mod de execuție. Uite dezmințirea lui Mircea Nicolae, ajunge la un punct să fie dincolo de ceea ce îmi imaginam de Lagărul Sovietic, să fie de-a dreptul Camera 101: zice, cu pauze, că a spus că nu i se făcuse căldură în spațiul de locuit, se corectează că nu li se făcuse rezidenților căldură în spațiile de locuit și că șoferul satrap își încălzea doar lui iatacul. Revine și spune că nu e adevărat, că el a avut o aerotermă să se încălzească. A fost bolnav, a luat antibiotice pentru asta, dar nu e adevărat pentru că a avut o aerotermă. Și pentru penitența asta de să stea pisica în coadă începe să primească să reprezinte România. Dar tot pe canale supervizate de stat și corupții pe care i-a criticat anterior. Asta post 2007 cînd poate să se suie pe bicicletă și să se ducă unde vede cu ochii: nu trebuie viză, nu trebuie pașaport.

Revenind la editorii BoG, ca și Cosmin Bumbuț, ei pot să mimeze mult mai ales dacă se pun la sfat și își revizuiesc poziția. Și atunci paginile astea devin doar o scuză pentru a-i băga mai bine în tranșee și cotloane pe aceștia. Azi urlă și se dau cu capul de pereți, cîteva mesaje pe zi, mîine o să spună senini că nu văd nici o diferență între al lor și Fotograful Anului dintr-un concurs reputat. Iar suita lor chiar nu o să vadă nici o diferență.

Văd serii de poze frumos aranjate şi atât. Punct. Asta îşi doresc să primească de la ceilalţi fotografi?

Nu. Au scris-o în clar, tu refuzi ideea ca fiind prea murdară, deși tot o citezi:

Citez: “Nu ne interesează “artă fotografică”, nici cât de bun fotograf eşti, ci ne interesează subiectele tale şi modul în care reuşeşti să comunici prin fotografii observaţiile pe care le ai în ceea ce priveşte subiectul. Suntem dornici să găsim informaţie cât mai interesantă în fotografiile pe care le faci.”

Vezi Cosmin Bumbuț. El este cunoscut acum pe plan internațional prin fotografiile altora.

Creativitatea expiră. Originalitatea expiră. Cît de plat poți să fii și tot ți se spune: „apus de soare în 35 de ediții, bun, dar altceva?”. Dar ce? Stoc nu se poate face?

Ei au nevoie de indivizi care să-i paraziteze. Păduchii care mă mănîncă azi (cred că o să-mi găsesc complimentul întors că sînt prea cretini ca să poată inventa ceva dincolo de „telenovelă”, „aberații”, „vadim”) susțin că dacă ceva nu e pe bani, sigur e de bine. Microcefalii nu realizează că Tudor Platon se găsește doar în relație cu Ufo Zoltan. Un fel de Eminem cu Dr. Dre. Și boul zburător crede că este atît de bun pentru planurile astea meschine pe care le țese ca să ajungă să cerșească destui bani cît să își termine casa. Și dacă elevul Platonescu o să ajungă să se desfășoare Ufo o să fie Piranda lui producătoare.

Apoi, ca să te dai în ziare costă. Și costă cam mult. Dar dacă ai o poveste de scandal, de pus poalele în cap, de arătat păsărica sau creierul vărsat pe asfalt, asta devine newsworthy și te publică gratis. Bani? Uite banii! Un castrat cu burtică și pozele lui nebuloase cu tăiatul copacilor. Trebuie să fie Ziua Mediului și redactorul să-i fie cumnat ca să i se publice inepțiile. Sau să fie vreo pomană ca aia cu ultima pagină din Adevărul gratis. Cu Platonescu în lacrimi și școala cu chiloții în vine avem material de publicitate.

Nu face bani din școală? Dar din ideile și fotografiile participanților se poate. Karaoke nu este interzis în fotografie. Azi faci tu un proiect slab în Transilvania, mîine face el alt proiect slab în același loc. Poate nu ar fi știut de loc, poate nu și-ar fi pus problema să privească din unghiul acela, poate uitîndu-se la lucrările altuia i-a venit o idee care nu i-ar fi venit stînd jumate de viață pe WC. Și mai sînt și alte metode de a profita de pe urma amărîților cu speranțe de staruri.

Și iar vine un val de greață față de români: uitați-vă la pozele scremute și fără scop ale lui Ufo Zoltan. Culori saturate de dragul saturării și firul roșu care le leagă între ele: incultura, neînțelegerea mijloacelor de exprimare vizuală și codare a mesajului. Oare cîți români au auzit de Daniel Beltrá? Zero din țiitorii de trenă transilvani. Și Daniel a făcut poze cu pădurea.

Mă uit la latrina asta numită România. Am văzut cîteva mii de CVuri online. Am mai primit alte sute. Și îi vezi: inginer de mecanică fină cu pasiune pentru păduri. Sau, vezi Florin Ghioca, a făcut teatrologia ca să facă poze proaste cu ce lumină pică în momentul evenimentului plus fulgerul electronic de pe aparat (!). Daniel Beltrá are un CV relevant. Dar la ce bun? Gunoaiele o să își pună problema cum să copieze cît mai precis stilul de prezentare, la fel cum se mimează lista de activități unora ca el cu prostii: vezi grupul Șapte Nopți sau cum și-or zice ei.

Din contră, eu cred că un bun fotograf reuşeşte să comunice printr-o fotografie, reuşeşte să transmită “cât o mie de cuvinte,” dar asta nu exclude sau nu justifică lipsa unui text explicativ. Un fotograf bun ştie ce trebuie să lase în cadru şi ce trebuie să excludă. Informaţie găsim în orice fotografie însă nu orice fotograf este capabil s-o sintetizeze. Dacă nu caută fotografi “buni” atunci ce sens mai are căutarea lor? Mediocritatea ne sufocă.

Mediocre sînt vîrfurile. Aspiranții sînt considerabil mai jos.

Anunțuri
Etichetat ,

3 gânduri despre „Mare concurs Bad or Good: ajutați-i să facă și ei o pîine

  1. Jakky ecs spune:

    Cred ca dezbati intr-un mod prea elevat o problema foarte simpla. Oameni in general nu comunica nimic ei isi misca buzele, scriu, fac fotografi, etc pentru a fii acceptati intr-un anumit grup sau pentru a isi perpetua iluzi pe care si le-au impus. Nu este complicat nu este ipocrit este doar banal daca faci un sondaj nu o sa obtii nici un adevar launtric pentru ca oameni nu au un mare adevar care ii apasa si pe care trebie sa il exteriorizeze prin anumit mediu.
    Ei au facturi, ikea, bumbut, adams, copii, clasa sociala, ina. Am spus ei iartama noi.

  2. silviu spune:

    Din cand in cand mai intru pe blogul tau, dar nu pot sa afirm ca-ti sunt ‘fidel’ sau ca te aprob de fiecare data. Ultima parte poate fi considerata intr-o nota de bine, dar ce este cu siguranta intr-o nota de rau o reprezinta motivatia de a-ti deschide blogul si anume… ia sa vedem, pe un fond de neimplicare relaxata, pe cine mai injura Criticul si NU ce mai „spune” Criticul. M-am gandit si ca rationamentul meu de a-mi analiza propria motivatie poate fi gresit daca tin cont de numele blogului… „Criticul Foto” – adica locul unde un anonim comenteaza cu rautate, arata doar defectele, exagereaza sau chiar induce defecte ale „industriei” foto.

    Dar salvarea logicii a venit de la tine. In timp, ti-ai evidentiat aici o implicare poate prea puternica… ti-e scarba, ti-e rusine, te enervezi, regreti ca esti roman sau contemporan cu subiectele tale si suferi, deci lovesti arbitrar. Iar asta te face sa-ti pierzi prezumtia de credibilitate. Nu ai si o categorie de „de bine” sau macar de „nu neaparat de rau”, drept urmare nu mai ‘atati’ pentru ca stiu dinainte unde te situezi. De ce sa-ti citesc 3 pagini de articol cand dupa primele 3 randuri totul devine doar o noua forma de argumentare. Iti exprimi un dezaprob pentru un „ceva” pe care il intinzi apoi pe 40 de episoade fara a mai aduce nimic nou. Si plecand de aici incepi sa-ti dezvolti si tu o notorietate de cancan ratacita printre cliseele aceleiasi lumi pe care o „critici”.

    E clar ca nu te poti desprinde de propriile ‘pasiuni’ si tu ai inceput sa ti le tradezi din ce in ce mai des. Inceputul a fost bun… anonimat perfect, pareri argumentate despre fotografi/miscari/grupari, despre industrie, dar fara a avea „un trecut fotografic” propriu care sa implice aceeasi vulnerabilitate pe care o speculezi. Nimeni nu putea sa-ti faca nimic, nimeni nu putea sa te combata, pentru ca neexistand in ‘domeniu’, apareai doar ca un set bine inchegat de sofisme.

    Contrar opiniei lui Ufo pentru mine ai inceput sa „existi”, dar nu e nimic spectaculos in asta.

    Ca sa am totusi o legatura cu articolul iti spun clar ca nu sunt partizanul niciunei tabere, insa si aici vad o mostra de gratuitate. Doar gandul ca Ufo (in cazul Platon) are 38 de episoade la „De rau”, exclude fara echivoc posibilitatea unui „Neutru” macar din partea ta pentru orice altceva ar mai scoate pe „piata”. De aici reiese inutilitatea argumentarii tale in cazul concursului BoG. Cu totii stim dinainte ca va fi „de rau” si ca se va termina cu „mediocritatea care te scarbeste”. Ai picat intr-o extrema si va fi mai greu sa te misti acum. Ca sa ataci initiativa BoG, despre care nu ai putea spune inca nimic fiind doar un anunt deocamdata, apelezi la atacuri impotriva persoanelor din spatele ideii si la prezentarea unor conspiratii utopice. Daca portofoliile editorilor vorbesc despre competentele lor in ale jurizarii ar trebui ca, urmand acelasi rationament, si portofoliul tau sa vorbeasca despre calitatile tale de a critica… si stim ca nu e cazul. Doar tu esti exemplul ca un bun teoretician nu trebuie sa fie si bun practician.

    Ori daca subiectii tai sunt mediocrii de ce te enerveaza? De ce te-ai deranja sa vorbesti despre ei in 40 de episoade din moment ce ii consideri inferiori, deci in afara unei competitii cu tine? Oricine este expus virtual lasa posibile surse de atac impotriva sa, dar nu gasesc nimic apreciativ in skill-urile de „googaluit”, cat sa gasesti un „ceva” indoielnic de la care sa-ti construiesti poliloghia. Tehnica e destul de la indemana si prezentata intr-un „ambalaj” frumos poate impresiona o perioada, dar cam atat.

    As putea fi de acord intr-o oarecare masura cu partea de final a articolului legata de scopul cautarii BoG, dar eu tratez asta ca pe un alt mod de a „vedea” fotografia. Nu exista neaparat bun sau prost, dar exista in mod sigur „diferit” si liberul arbitru de a te alatura unei idei sau alteia si ar cam trebui sa se termine aici…

    Tu crezi in „textul” ajutator sau legenda, eu nu; tu incercai critici legate de „compozitie” la pozele alora de la AAFR, mie mi se pareau hilare si mediocre; vorbeai (parca) de reguli de plasare a subiectului in cadru, ceea ce iar e destul de tezist in fond; tu il ai ca model pe domnul Beltrá, mie mi se pare destul de plat in abordare, detasat, plasticizat iar galeria lui nu-mi arata nicun exemplu ca stie ce sa faca cu camera intr-o realitate obisnuita… si daca te-as fi urmarit mai atent acum prezentam o lista mai lunga. Oricum e irelevant… ce vreau sa spun este ca nu ma intereseaza cine esti pentru ca singur ai oferit cateva date cat sa-mi formez eu prejudecati despre tine. Ca pana la urma despre asta e vorba.. prejudecati, supozitii, ironie si rautate. Si din ce ai oferit pana acum imi dau seama ca si tie ti-ar cam tremura un aparat in mana. Orice gand poate fi deconstruit si orice idee poate fi combatuta iar tu ai inceput deja sa „dai din casa”.

    PS: Bineinteles ca stiu ca un eventual raspuns va fi bagat la „De rau”. Incearca si invers, ameteste-ti putin publicul prin opinii sinusoidale. Cred ca va fi mult mai interesant :)

Zi–mi de bine, sau exprimă–te după pofta inimii.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: