Lomography din punctul de vedere al lui Bayazid

Tot la Vladimir Chira citire despre Lomografie. Aici sînt de acord cu Criticul Foto și anume că arta ar trebui să fie oarecum reproductibilă. Paul Cézanne ar fi putut să producă pe puțin 150 de perechi de jucători de cărți aproape identici. Clar! S–ar fi plictisit de moarte făcînd asta, dar se pare că s–a limitat la 5 și variațiile sînt destul de mari.

Sînt foarte de acord cu uniformitatea din galeriile foto online, dar este o falsă soluție cînd se ia variația din cîrca fotografului și se pune ca o extensie aparatului foto. Consider că apariția și evoluția Lomography amplifică mult drama creației fotografice deși marketingul o prezintă ca fiind o soluție.

De ce afirm că amplifică problema? Între galeriile acelea uniforme este posibil să apară cineva care să depășească stadiul lustruirii egoului și să fie lovit de o revelație: da, chiar sînt la fel. Revelația asta va trage după ea o căutare. Nu știu care sînt sorții de izbîndă, dar și căutarea singură este un mic semn de progres. Același individ dacă va descoperi Lomography va insista că el are variație. Fals. Mediul are variație. El este la fel de uniform și banal ca și pînă atunci.

Mergînd pe firul ăsta, aș fi de acord dacă cineva ar merge să înțeleagă procesele de developare și ar încerca, fie chiar și la fel de aleator ca efectele Lomography, deteriorarea controlată a negativului. Radu Drăgan este unul din cei care poate. Mai mult, el mai are încă disponibilitatea, idealismul, flexibilitatea să vrea să învețe și pe alții.

Anunțuri
Etichetat , ,

9 gânduri despre „Lomography din punctul de vedere al lui Bayazid

  1. bayazidb spune:

    Și articolul ăsta trebuia să fie publicat pe 7 și nu a fost. Cum am lezat deja și cînd nu am vrut – mai am două încercări.

  2. Vladimir C. spune:

    Eu nu am spus că Lomography = artă. În realitate, dacă este sau nu depășește un pic scopul articolului meu, el fiind o scurtă prezentare cu câteva judecăți de valoare atașate.

    Nu cred că este o soluție, nu vroiam să o dau ca o soluție. Este o alternativă și sincer cred că la fel cum peisagiștii intră de foarte mlte ori în clișeu, la fel o pot face și cei care aderă la curentul Lomo. Dar la nivel personal, dacă caut pe flickr „landscape” sau intru pe site-urile de profil Lomo, în primul caz mă voi plictisi mult mai repede.

    Văd un caracter subversiv în Lomografie și o atitudine destul de nihilistă pe care eu le consider binevenite. Acolo găsesc gura de aer proaspăt.

    Nu cred că Lomografia, ca multe altele, ar trebui să fie un scop. Un mijloc, poate, metodă sau cum vrei tu să îi spui. Dacă individul care descoperă Lomography va insista că are o variație extraodinară și că fiecare fotografie este o lucrare genială care ar trebui cumpărată de Saatchi&co, eu cred că nu va avea revelația despre care tu vorbești în galeriile online. Este orb, iar de orbire selectivă nu am auzit. Iar dacă cântă frumos la tanti marketingu, indiferent de forma și contextu lui, atunci nu știu de ce mai discutăm despre el. D3, 17-55 și dă-i cu SB800-urile.

    • bayazidb spune:

      Eu văd mașina de cîntece din 1984. Și mai văd o detașare și mai urîtă de fotografie și de viață.

      Acum niște ani indivizi mediocri aveau vacanțe mediocre și se bucurau mediu de familiile lor mediocre și de viețile mediocre pe care le duceau. Astăzi mama este în spatele unui telefon mobil și tatăl este în spatele unui dSLR. Între individ și viață și familie nu mai este doar un strat de aer este și o placă de bază cu circuite, mai este și o serie de lentile de sticlă sau plastic care introduc fiecare distorsiunile lor. Mai este și un ecran color prin care se evaluează viața.

      Citesc cum revine în discuții dezbaterea cu ce rușinos este modul auto. Nu cred că e rușinos. HCB, favoritul Criticului nici nu știu dacă putea să își developeze singur filmele. Prin hiperfocală avea autofocus înainte ca acesta să fie disponibil comercial. Și scotea ceva interesant. Dar știu că el scotea. Lomo ajută toți acești mediocrii să își introducă variație în pozele lor fade.

      În felul tău ai dreptate, este subversivă. Dar nu este omul. Este aparatul. Este o mașină de produs variație. Ceea ce practicanții nu mai pot de mult.

    • Criticul Foto spune:

      Adică e o alternativă la muncă. Și iar intrăm la ce spunea Scott Thode: ecranul de pe spatele camerei e cel care a ucis fotografia de masă „Look at the pretty picture!” – maxim 3 țoli diagonală. Lomo aduce asta în lumea peliculei. Și acum toți pot să sară înapoi la consumul de peliculă.

  3. Vladimir C. spune:

    Și eu nu înțeleg treaba asta cu arta reproductibila, sincer nu o înțeleg. Mi se pare un termen vag și evaziv, poate îmi explicați voi.

    Să luăm o interpretare, un pianist să spunem. Cu greu va reproduce aceiași interpretare, cu aceleași emoții și încărcătură în două concerte diferite.
    Performance art. Care uneori își are sensul într-un anumit context și un anumit loc. Ca exemplu, intervenția de la Bienală a celor două artiste, Anetta Chisa și Lucia Tkacova, ca să-l enervez pe Cornelyu un pic :).
    Pe fotojurnalism l-am scos direct din artă (deși nu cred că ăsta ar fi motivul principal).

    Până la urmă, ce înseamnă reproductibil? Toate sunt, până la un anumit punct. Cum și interpretările pot semâna, fotografiile Lomo nu pot fi reproduse până la un anumit punct?

    • bayazidb spune:

      Itzhak Perlman, violonist. Poate interpreta o partitură. Interpretarea nu este aleatorie. Peste două zile partitura va fi aproape la fel. Poate peste 5 ani o să aibă o revelație și va interpreta altfel notele. Și atunci o va face constant după noua viziune.

      În cazul Lomography: 1. autorul este aparatul foto, suportul uman avînd o și mai puțină importanță decît fotograful amator cu aparatul pus pe auto. 2. vezi descrierea cu I. Perlman: peste două zile și două pelicule expirate nu poți să produci ceva la fel 3. experimentele aparțin camerei: mînuitorul nu poate să își pună problema ce drăguț era norul ăla violet și să îl reintroducă în cadru pentru că acela este un defect al mediului fotosensibil 4. că am văzut că ai citit 1984 sistemul este punerea în practică a mașinii de cîntece: un mînuitor, complet detașat de mașină, scoate variații.

    • De unde până unde atâta auto? AutoCE? Majoritatea aparatelor Lomography au free focus sau zone focus. LC-A are prioritate de expunere, restul aparatelor 1/100, 1/60 şi/sau B (după posibilităţi). Te rog să te documentezi: http://shop.lomography.com/cameras

      „Aici sînt de acord cu Criticul Foto și anume că arta ar trebui să fie oarecum reproductibilă.” Voi şi Andy Warhol. :) De ce trebuie să fie reproductibilă? E medicament? E o reţetă pe care s-o încerce toţi imbecilii cărora li se bălăngăne aparatul la gât?

      Bonus: http://www.lomography.com/about/the-ten-golden-rules

    • bayazidb spune:

      Auto un dSLR actual. Este mai previzibil și camera are un merit mai mic.

      Reproductibilă pentru a-ți arăta contribuția. Altfel esti doar un culegător. Miorița culeasă de Alecu Russo. Nu e meritul lui, el doar a pus-o în clasor.

    • Criticul Foto spune:

      Mă ia așa cu tristețe cînd văd ce aparate se perindă prin magazinele de vechituri și pe ebay pe cîțiva bănuți ($100-150) și lumea se bulucește să își ia Lomography făcute în China. Aparat din ’39 care merge cam la fel de bine ca ăsta nou, dar care peste 10 ani o să meargă la fel de bine și ăla din China nu. O singură dată m-am băgat la Lomography că găsisem niște becuri chioare cu capace colorate. Păcat, pachetul era turtit și conținutul spart. Asta da complexe pentru care să ajungi să urăști doi austrieci serioși, fără o relație cu arta, dar care dau clasă hoardelor de absolvenți necopți de la facultățile de artă. Dar asta e viața reală. Nu ai asigurare de imbecil. Nu e nimeni care să păzească curtea școlii și să te scape de ăia care vor să-ți ia banii de buzunar.

Zi–mi de bine, sau exprimă–te după pofta inimii.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: