Evitarea fericirii

Ce mă surprinde refuzul cu orice preț a fericirii izvorîte dintr-o recunoaștere sinceră. De ce Dinu Lazăr/Albă ca Zăpada sau Dinu Lazăr/Cavalerul fotografiei cind ar putea să fie asemeni pensonarilor care se adunau cu ani în urmă prin parcuri să joace șah? Ar putea să recunoască că mai tot ce a produs e gunoi, dar că a avut ocazia să fie în prezența oamenilor mari și îți garantez că o să fie destui care să aprecieze abordarea ba chiar să-l susțină sincer și nu ca acum pentru a se lustrui pre sine. Pandele, ar putea să recunoască: a avut de toate și a scos cîteva serii beșite de instantanee neplanificate, dar poate să fie sincer și în loc să se pună la masa Skin pentru pomeni și împrumuturi ar putea să vorbească despre aparatele pe care le-a avut fără teama că o să-l prindă că nu știa să le folosească. Cum ar fi să vină și să împrumute celor de 17-22 de ani aparatele lui pe film, să îi ajute să developeze filmul (uite, nici nu știu dacă e în stare să facă o developare simplă, fără prelucrări sau retușuri).

Cum ar fi o lume în care Eftenie s-ar pune să învețe arhitectură și i-ar ajuta pe alții să se dezvolte cu bibliografia la care are acces și nu cu nudurile grotești de pe badorgood?

O lume în care Onișor ar face antropologie și, poate culegere de folclor și fotografia ar rămîne secundară pentru plăcerea lui personală și pentru suport, cînd nu ar fi alți fotografi pe aproape să documenteze? Detașarea asta de fotografie și l-ar sălta considerabil, unde mai pui că pentru poze personale nu te caută nimeni în cur de condițiile în care a fost făcută poza.

Un viitor potențial în care pensionarii care au „răpit” AAFR cu speranța de a face niște bănuți în plus la pensioară ar porni în circuit în locul atelierelor Onișor și ar vorbi despre lumea pe care au prins-o și despre care nu se știe așa mult? E imposibil să fie obiectivi, dar tocmai subiectivitatea face povestirile mai intime, mai personale.

Anunțuri
Etichetat ,

6 gânduri despre „Evitarea fericirii

  1. Eu! spune:

    photosharp si photoblur sunt noile jucarii ale fakerilor astia. pe badorgood nu mai prea pun botul atat de multi, ca s0a rarefiat aerul si noii fotografi tineri pun acum botul la altceva

    • Criticul Foto spune:

      Pare logic. Sharp este ceea ce aplici cînd ți-ai luat Sigma sau mai știu eu ce third party care să fie ieftin și cu mulți X la zoom. Și blur aplici după aia pentru că dreptunghiul cadrat este atît de aglomerat că nu mai știi despre ce era vorba. Logic ar fi ca si photobw să fie teribil de popular zilele astea.

      Îmi amintesc de o don’șoară fotografă cu studii medii și meserie de designer și DTP pe baza experienței cu pozele cu pisici, care aflase la unul din cursurile minune de un anume bokeh care cică dă stil pozelor bune. Tehnica era cam așa: și-a făcut o serie de poze cu luminițe noaptea defocalizate bine și apoi se decupa pre sine și se lipea peste pozele cu boche.

    • Eu! spune:

      Ha ha. Buceh. In fine – nu-i aia problema ca xuleasca face colaje in fotoshoape sau ca ma-sa lui eftene – laptareasa mariana eftenie e mare sula pe bascula la Mincu si asa a ajuns arhitectu’ fotograf si doctor in faina si cacat pansat la care el ii spune fotografie. Problema este ca cei care chiar au ceva de spus si au baza – tac si isi vad de treaba dar timpul trece ei tot tac tot isi vad de treaba si cand pun la vedere ceea ce au creat nu ii aude sau vede nici dracu, ca este atata zgomot facut de pilosii astia care au cate „10000” de fani pe feisbuc care spun „incredibil” , „extrtaordinar” fantastic la niste fotografii [pardon] care sunt niste clisee care nu ar trebui sa vada lumina zilei in vecii vecilor. De ce nu isi da seama lumea ca ceea ce romanii au reusit sa creeze si sa conteze a fost doar cand si-au bagat picioarele in romani (indiferent de epoca) si s-au carat in alta parte. Ce a ramas – vedem si azi … securisti comunisti frustrati ingineri sau arhitecti care se cred harfe si de fapt sunt doar tarfe. tarfele propriului lor ego de la care o sug non stop si cu care dau la supt la dobitoacele care nu au deschis in viata lor o carte de teorie a esteticii sau macar un manual de desen de clasa a patra de la Tonitza. Si ce ma distreaza teribil: este atat de evident ca unul sau altul reuseste pe pile sau ca arhitectofotograful X nu este capabil sa isi depaseasca conditia – dovada – nu a iesit niciunul inafara, nu este niciunul recunoscut universal si ei cred ca daca sunt publicati in reviste de tehnica fotografica, care 3/4 este doar publicitate la dslr-urile pentru corporatisti si onanisti gen Onofras au reusit in cariera lor.
      Doamne ocroteste-i pe romani.

    • Criticul Foto spune:

      Vezi că e vorba și de niște generații de inginerie în plan social-cultural. Cam cum prezinți situația era în interbelic. De acolo, unii au plecat, și mai toți care au rămas au fost omorîți. Nu neapărat pentru că aveau o anumită cultură ci pentru că la un moment dat nu au mai rezistat și au ieșit în față. Apropo de dobitoacele care au probleme că nu se prezintă lumea. Pentru că aceștia au fost fost și cei care i-au lichidat pe cei care și-au păstrat verticalitatea din 1948 încolo. Nu rușii, ci Eftenienii, Bumbuții și Pandeii, care în sinea lor își stiu bine locul. A urmat o perioadă de deschidere în care au fost promovate exclusiv elite proletare, adică or fi fost oamenii talentați, dar baza era pe nisip că de acasă ce să-i spună despre cultură? Pînă și pe ăștia i-au scufundat cu Păunești. Și a venit 1989 și a venit vremea unei noi purificări proletare, ocazie cu care au intrat pe felie ăștia de acum. Și culmea! Și ăștia o să devină ușor o elită în felul ei. Ai văzut ce înseamnă acum intrarea la facultate?

      La admitere la filosofie avem Studii Europene aproape jumate din locuri. Unde-i filosofia în birocrație? Admiterea se face pe baza a cît s-au înțeles părinții cu suplinitorii. Astfel, un elev bun dintr-o familie bună în buricul tîrgului trebuie să se prostitueze de cînd primește buletinul dacă vrea să aibă o șansă cu proletarul din orașul unde sînt toți veri primari. Admitere? Lectură obligatorie? Bază de minimă cultură? Bine le zicea Ufo Zoltan că el face grădiniță, că asta face și Universitatea București la filosofie. Și în 3 ani iese numai bun să aibă o părere și să cunoască o listă întreagă de nume din filosofie și nimic despre opera lor. Dacă mai lucrează și la vre-un call center ete filosofia! Ba mai trebuie și copie legalizată după certificatul de naștere că or fi avut candidați care nu erau ei, dar diplomele de studii erau ale lor. Și pentru a pune toate notele într-o pagină de excel și tipărie trebuie să le lași 120 lei (pardon, ron că sînt mai țopîrlani și să nu se deruteze conferențiarul universitar cînd e vorba de prețul la coafor). E mai tare afacerea ca licitațiile cu plic închis pentru posturile universitare (cine a trecut prin studii superioare măcar 4 ani probabil a auzit).

  2. Eu! spune:

    Da, la perioada in care Brancusi sau Enescu sau Cioran au reusit sa creeze ceva – apoi wax – cine a spus ceva a fost casapit – terminand cu Culianu – asasinat de tovarasul Iliescu – normal – pe la spate.
    Apropos la ce spuneam mai sus de publicatii, revenind la ilustrii fotografi de hi5 – Tzatzovski si Dof.Tenie – pe facebook http://alturl.com/dwfmb sunt minunate comentariile.
    [[Ovidiu Bastea de-obicei nu cumpar revista asta, dar acum am luat-o special pt… ochelari <> :). Fotografia de la pag. 36 e absolut fantastica. foarte bravos!!!]] Bravos pentru ce? Ca ai si in print coinfirmarea ca esti nula? Ca te felicita lumea ca ai aparut listata intr-o revista pe care ei cu gura lor spun ca nu o cumpara? Intr-o revista egala ca si valoare in piata internationala de fotografie cu un catalog de la metro?
    Si asa mai departe.
    Legat de doctorii de la arhitectura – cei care au ceva in tartacuta, care au ceva de spus studentilor – dar nu dau din coate sau nu au pe cineva care sa le intinda o mana sa ii traga sus primesc O ORA pe saptamana – restul – care au abonament la laptele amestecat cu miere si la diplome luate pe vinuri si alte alea – sunt bine mersi – si da – ei vor deveni „elita” academica a Romaniei – numai bine ne vom inchide ermetic si, in stilul tipic romanesc vom spune – ca si Cornelyu ala – ca restul Occidentului e cretin, dar noi romanii avem dreptate – ca niste frustrati de seama ce suntem – treaba haioasa e ca pe Occident il cam doare-n cur de Romania fiindca cine are ceva de zis e destul de destept sa o intinda sa se duca acolo unde primeaza nu ce stii ca ai de citit dar esti sigur ca nu vei citi in viata ta ci ceea ce ai citit si ai si scris si ai si publicat – si nu labe triste cu „imaginea nustiuce in arhitectura ” ci lucruri cu substanta.
    Scuze limbajul de mahala – dar nu cred ca discutand despre viermii din latrina ar trebui sa vorbesc ca o privighetoare.

    • Criticul Foto spune:

      Mda, partea cu Occidentul e cretin se potrivește mănușă mitului peșterii (lectură obligatorie pentru cine a făcut liceul). Dealtfel, s-a împrăștiat precum mucegaiul o pătură de indivizi care știu mai bine despre lucrurile pe care nu le cunosc decît despre cele pe care le cunosc. Printre însemnările Gabriellei Kacet sînt niște comparații la prima mînă despre sistemul medical occidental și barbaria practicată în România.

      Hmm… care e problema că se folosesc cuvinte din dicționar care nu au și sensuri care să gîdile la fund sau ego sau unele care nu sînt în dicționar din cauza unei pudicitări aberante? Să nu uiți că dicționarul este făcut de niște labe care au avut probleme să culeagă cuvintele de bază și să localizeze originile cuvintelor – multe fiind preluate din dicționarele altor limbi. Mă uitam acum niște luni la ce au putut să bășască o mînă de putori și o șleahtă de comuniști mai ceva ca tata lu’ Pandele (ex. Valter Roman, al cărui fiu era esența democrației într-o sticlă fără gît). Valter Roman era specialist în ce? În pierdut buletinul și certificatul de naștere și făcut copii piloși? Dar nu sînt secțiuni despre asta, am căutat, parol d’oneur. George Calinescu preda. Chiar preda. Cu martori. Ținea o facultate – bine, rău, problema e că ia timp. A scris și niște volume literare și probabil alea nu s-au scris singure. Și a produs un volum monumental cît întreaga Academie nu s-a adunat să facă.

      Pe vremea cînd calculatoarele învățau limbi străine de engleză, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan nu făcuse nici un demers pentru recunoașterea caracterelor romănești o mînă de sufletiști se chinuiau să explice lumii de ce se trezesc ei să facă corecțiile și nu vine scrisoare de la Academie. După ani, au bășit o pagină în faximil cu niște reguli scuipate care, nu doar că sfidau tradiția, dar încurcau și eforturile depuse benevol pînă atunci. A! Și avea pagina aia o tipografie infectă, demnă de o carte de academician.

      Mîna aia de senili în scutece și secretare care dorm în post cu nasu-n scrumieră care au generat noua ortografie română, aruncînd jumate din populație în semi-analfabetism. Pe cînd limbi cu ortografie complicată resintetizau regulile ortografice pentru a le simplifica și a reduce numărul de particularități, bășinile lingviste au considerat că e cazul să introducă niște reguli. Și acele reguli nu pot fi simple ci trebuie să fie cu variații. În același timp și înca vreo 15 ani după aceea, cotidienele centrale încă scriau cu caractere greșite (s și t cu sedilă!) și ghilimele după cum bătea vîntul, pe cînd paraliticul ăla făcea șmenuri cu bani nu afaceri cu pseudoinformații.

      Consiliul Național al Audiovizualului care se lezează în pudoarea-i puturoasă de multe, dar lingvistic nu există standard.

      De ce toată devierea asta? Pentru că zici de cei care au ceva de spus studenților și nu au decît o oră pe săptămînă. Iartă-mă dacă e vorba de cineva pe care îl apreciezi, dar dacă e așa ce caută acolo? Ora aceea poate fi de socializare și restul să se pretreacă ocazional în timpul liber pe străzi unde există arhitectura vie. Vezi exemplul editurii Simetria – se poate intra, se poate discuta cu proprietarul. Citeam pe net cum se plîng labele că a ieșit paznicul și i-a luat la fugă că să nu pozeze un imobil anume. E bine că au scapat așa ieftin. Dacă nu erau neam de servitori și ciorditori itineranți cu bîlciul ar fi știut să bată la ușă. Ar fi știut să se prezinte și să își prezinte proiectul. Nu numai că ar fi avut acces și la detalii despre clădire (de cele mai multe ori eronate din păcate), dar s-ar fi trezit și cu cafea și biscuiți gratis. Iar cu prețul tipăriri cîtorva poze ar fi avut ușa deschisă cît o mai trăi proprietarul. Merge și în România, merge și în Germania, merge și în State.

      Revenind la acela cu o oră, dar onest. Putea să dea naibii ora și să dea bibliografie. Sau putea să spună că e prea mult pentru el și să renunțe să mai fie asociat cu șarlatanii. Have the cake and eat it too?

      Și ajungînd, în final, la prima ta afirmație acum se poate produce oriunde. La 1840 Luvrul era deschis duminica maselor (gratuit!), ceea ce mai e și acum, iar străinilor și studenților le era liber toată săptămîna. Acum este deschis toată săptămîna, chiar dacă nu mai este gratuit, dar grupurile de turiști s-au înmulțit de cînd cu Codul lui da Vinci. Morala: nu prea mai ai cum să apreciezi arta cînd salonul e plin ca Piața Romană cînd vin amărîții cu valizele de mărțișoare. Sau mai scurt: dacă nu te pozezi cu piramida, nu ai ce face acolo. Mai mult, poți comunica cu un individ aflat pe partea cealaltă a Pămîntului și singurul impediment va fi diferența de fus orar. Și dacă pe vremea Renașterii italiene nu prea erau cursuri de italiană la Craiova, asta nu înseamnă că acum nu poți comunica fără bariere considerabile. Mai mult, un aparat de $50, utilizat corect îți poate transporta lucrările pentru discuții oriunde. Și nici nu trebuie să locuiești aproape de Palatul Copiilor din București. Cam toate cătunele sînt acum acoperite de rețele fără fir. Evident, dacă ești cocalar și îți trebuie ultima producție Rhiana pe youtube o să fie cam nasol fără 3G. Dar pentru mail merge bine.

Zi–mi de bine, sau exprimă–te după pofta inimii.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: