Cum să răzbați în lumea asta a fotografiei românești

Păi dacă tot studiem de atîtea luni metehnele fotografiei românești (aspectul public, accesibil) unde arta este doar un înscris pe un ecuson care se prinde în piept cînd mergi la o întîlnire și nu ceva ce simți, ceva care să vină din interior. Avem două variante. Cronologic – cea a șobolanilor roșii care au distrus totul în urma lor ca să pară mai mari. Ei sînt la capăt de drum, deci se repetă istoria cu după mine potopul. Vrei să parvi? Vrei să te recunoască Lazăr, Pandele, Vaida, etc? Cheamă-i la vernisaj. Pune lumina pe ei și zi-le maestre. Lasăi să își șteargă gura lacomă de bale (să nu uiți să pui o masă cu mincare și sucuri foarte la vedere!) și îți vor cita ei din ce au citit pe net că ar fi zis Ansel Adams sau altul cu aer de reputat. Apoi lasă-i să-ți facă poze și în timp ce înfulecă zi-le cum te-a dat pe spate opereta lor. Dacă îți arată poze, arată-te că ți-ai dori să faci așa ca ei, dar tinerețea… Garantat de vor pune pe blog, facebook, și ce naiba or mai înțelege ei că înseamnă internetul.

A doua variantă sînt lupii tineri. Cu studii de artă (ex Pașca, Cernoschi), fără legătura cu artele vizuale (ex. Ghioca, Onișor) toți poftesc la același lucru. Ei au păpică acasă deci bufetul e irelevant. Lasă-i să-ți scoată ochii cu fulgerul de pe cameră și explică-le, la fel, ce vizionari sînt. Arată-le că știi că tineretul învinge, dar compătimește-i că bătrînii nu lasă pe nimeni. Cu aceștia e mai obositor căci dacă obosiții mai au probleme de sănătate sau au ca în 1984 momentele de ură față de cine le zice televizorul să urască – ei bine, tinerii stau pe net. Și fiecare o să-și pună pozulicile online și trebuie să nu uiți să dai laic ƀ?i să comentezi despre lumina vizionară care a picat minunat așa cum era la ora la care trecea hartistul pe lîngă subiect.

Ar mai fi și o variantă hibrid – maiștrii făcuți cu japca de regulă ingineri gen Moiceanu. Sînt prea tineri ca să le vorbești de bătrîneți și incontinență urinară și prea bătrîni ca să accepte să îi faci tineri și promițători. Ei vor să fie maestre, dar să nu uiți de laic și critică pozitivă.

Anunțuri
Etichetat , ,

5 gânduri despre „Cum să răzbați în lumea asta a fotografiei românești

  1. jarpefoc spune:

    Asa este din nefericire!

  2. Vladimir C. spune:

    Fotografia reflectă realitatea din mai toate domeniile. Ar fi chiar bizar să fie altfel.

    Rareori am avut ceva important de spus internațional (evident, pe plan fotografic). Dar ne mințim singuri, ca întotdeauna, cu noi la porțile orientului și Eliade. Ăștia suntem, așa defilăm.

    • Criticul Foto spune:

      Dacă pui așa problema, statutul de romăn este un fel de cacat care ți se lipește de cracul pantalonilor cînd vrei să explorezi și ieși de pe drumul bătut. Sînt indivizi care și-au schimbat numele și, dacă au făcut ceva apreciat, românii de pretutindeni s-au zbătut să le lipească rahatul. Alții care nu au avut legătură cu România – toată lumea știe de Tarzan. Doar că Tarzan s-a născut într-un sat nemțesc. Părinții lui au emigrat, probabil nu de bine cu copilul de cîteva luni. Și nici macar că era neam de înotători și pescuitori de perle pe bega: a făcut polio și medicul a recomandat să fie dat la natație. Se poate chiar și cu bunică de undeva din România, chiar dacă nu e româncă, să te treacă ăștia la catalog. Trecerea de la pană la stilou s-a făcut în cîteva sute de ani, dar dintr-o inovație, tot românul declamă că stiloul nu ar fi fost fără un român!

      Pe partea cealată, opozanții identifică toate păcatele omenești ca fiind tipic românești. Probleme care se întîlnesc la toate națiile sînt ridicate la rang de tipic românești. Practic și românii iubitori de românitate și cei care urăsc sînt, de fapt, același imens rahat megaloman. Îmi amintesc de un papagal pe care l-am cunoscut cu mulți ani în urmă. Abia ajunsese și el în „vest” și începuse să declame că fiecare fel de mîncare servit avea un omolog în bucătăria română. Ajunsese de rîsul lumii pentru că a putut să declare asta și pentru bucătăria cu fructe exotice.

  3. VladimirC spune:

    Da, sunt două extreme. Eu tind spre a doua, dar încerc să mă temperez uneori. Este un fenomen normal (la mine), cum a fost și după 89 când s-au distrus toate brusc și bune și rele (nu mă refer la fabrici și uzine!!!)

    Totuși (încercă să rămân obiectiv) a doua variantă din care a pornit extrema este mai logică și fundamentată. Prima variantă am observat că este îmbrățișată preponderent de clasele de jos. Știi câți bani se fac pe urma vânzărilor de Burger aici ? Mai mulți decât ar trebui. Acum, nu pot să arunc vina pe X, Y, Z, este vina unui întreg sistem iar discuția este lungă. Oricum, nu e vina muncitorului de pe faleză că așa a fost crescut, așa a socializat și acum viața lui își urmează cursul firesc. Văd asta în copiii lor, viitorul le este trasat practic perfect.

    Problema mea este cu aștia care vor să fie mai ridicați. Argumente gen Mircea Eliade, stiloul, insulina, paznicii Europei și geniile (noi și indienii) care împânzesc lumea

    Am dezvoltat aici (șterge linkul dacă e). http://vladimirc.blogspot.com/2011/04/i-bet-romania-can-get-1-million-fans.html

    Culmea e că în fotografie nu observ acest fenomen sau sunt eu orb. Aici nu sărim în sus că am fi mai deștepți decât alții (mă refer la cei care practică fotografie în general). Dar cine știe, poate Kodak s-a înființat în România

    • Criticul Foto spune:

      Nu. Ca și in cazul lui Tarzan sînt minciuni gogonate. Așa cum zicalele bătrînești românești sînt pasaje din biblie, la fel și Pache Poenaru a patentat stiloul cu rezervă. Adică ceva ce la mai bine de un secol nu exista în România. Pe partea cealaltă, stiloul exista pe vremea cînd Pache se juca în nisip cu varii extremitați. Dacă accepți teza cu de la Adam și Eva toți sînt veri cumva, deci și români. Chiar și somalezii. Și astfel românii au inventat ospitalitatea față de străini și servitul de cereale coapte cu vas de sare. Bleah. Și suedezii în 5 milioane fac atîtea stînd 6 luni pe an să se uite la focul din sobă, iar românii nu au timp nici să-și reguleze nevasta. Și suedezul se crede muncitor și românul hartist.

Zi–mi de bine, sau exprimă–te după pofta inimii.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: